Rezervaţia naturală Râul Tur

Aria protejată este situată în partea de nord-vest a României, în judeţul Satu Mare, de-a lungul cursului inferior al râului Tur, între lacul de acumulare de la Călineşti Oaş şi graniţa de stat cu Ungaria şi Ucraina. Bogăţia în ape a zonei constituie ţinta principală a pescarilor sportivi, dar heleşteele şi zonele umede asigură aventuri de neuitat şi pentru turiştii iubitori de păsări.

Habitatele din lunca Turului sunt vestite în primul rând datorită diversităţii faunei de păsări. Dintre cele 188 de specii de păsări găsite în zona de şes a Turului, majoritatea duc o viaţă legată de braţele moarte şi de heleştee.

Habitatele umede: braţele moarte, pădurile de luncă, mlaştinile, fâneţele şi păşunile umede şi bălţile aflate pe teritoriul rezervaţiei ascund o serie de rarităţi ale naturii.

În braţele moarte cu apă adâncă şi pe porţiuni de râu domoale predomină nufărul galben. În apele mai mici, asociaţia vegetală este alcătuită din cornaci, peştişoare, iarba broaştei, foarfeca bălţii şi o plantă carnivoră: otrăţelul de baltă. În mediile acvatice colmatate găsim tufărişuri de răchită şi zălog. În apă vegetează specii de rogoz şi popândaci, stânjenei.

Luciile mari de apă ale heleşteelor, asemănătoare unor ape naturale, şi asociaţiile vegetale apărute au creat condiţii propice de viaţă unor animale pe cale de dispariţie, care prin modul lor de viaţă sunt legate de mediul acvatic. În multe dintre heleştee există specii şi asociaţii vegetale amenințate cu dispariţia, ca de exemplu stufărişuri, păpurişuri şi câmpuri de inariţă. Aceste asociaţii, considerate rare în Europa, constituie mediul de viaţă pentru numeroase animale nevertebrate, în special libelule.

Aşezările umane din Câmpia Turului s-au format numai pe terenurile mai ridicate, neinundabile, iar terenurile agricole s-au limitat tot pe aceste ridicături. Prin defrişarea unei părţi a pădurilor de luncă au luat naştere păşuni şi fâneţe bogate, care alcătuiesc un peisaj mozaicat de o diversitate remarcabilă. Vizitând aceste localităţi, călătorul poate admira castele (castelul Vécsey la Livada şi castelul Perényi la Turulung) şi conace (conacul Galgóczy la Micula) romantice, precum şi capodoperele arhitecturii populare ale zonei. Sunt de amintit şi lăcaşele de cult ale bisericilor istorice (bisericile reformate din Halmeu, Lazuri sau Livada, construite în secolul al XV-lea).

Zonele cu ape stagnante sunt caracterizate de păduri mlăştinoase, populate cu arini şi frasini. Tulpina arborilor este ridicată din apă prin prelungiri ale rădăcinilor, ca nişte picioare. Pe aceste picioare cresc numeroase specii de ferigi şi muşchi. Pe arbori urcă plante căţărătoare precum cupa vacii, hameiul, curpenul şi viţa sălbatică. Este un habitat mozaicat cu fâneţe umede de luncă bogate în flori.

Pe terenurile inundate mai rar s-au format păduri de luncă de esenţe tari. Speciile care o alcătuiesc sunt: stejarul, frasinul, ulmul de câmp şi velnişul. Sunt păduri bogate în arbuşti ca sângerul, cruşinul, păducelul. Primăvara sunt împodobite de o varietate bogată de flori: grâuşori, ghiocei, brebenei, viorele, păştiţe albe, ghiocei bogaţi, brânduşe de primăvară.